Perle la Evaluarea Națională: Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri

Poezia „Salcâmii”, dar și compunerea despre un obiectiv turistic le-a pus elevilor imaginația la încercare.

„Autorul versurilor se crede frate cu salcâmii, pentru că doar așa își amintește el de copilăria lui, în care erau albine și copaci”, a scris, sigur pe el, unul dintre candidați.

În opinia altuia, „semnificația versurilor arată că pe lângă salcâmi stăteau albinele, înseamnă că pe lângă salcâmi cineva a pus niște stupi. Eu am stupi acasă și tot lângă salcâmi îi punem”.

„Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce copilăria lui Ion Creangă e bântuită de , alții, din zone mai sărace, n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi”, a scris un altul.

Elevii au încercat să fie cât mai sinceri și originali, atunci când a fost vorba despre compunerea privind obiectivul turistic.

„Mai demult eu am plecat de acasă, ca să mă plimb cu trenul. Mama nu a știut și a fost anunțată Poliția, care m-a găsit la Mausoleul din Focșani, pe care eu atunci l-am vizitat”, a scris unul dintre candidați.

„Eu mă duc vara la satul Bizighești, la bunicii care au murit amândoi, dar care i-au lăsat casa lui mama mea, nu la fratele ei, care e un bețiv”, a scris cu sinceritate un alt elev.

Rolul cratimei a fost și el explicat de elevi, așa cum s-au priceput mai bine.

„Rolul cratimei în este de a arăta că copilul din poet nu era mort dea binelea”, a scris unul dintre candidați, în timp ce un altul a arătat: „Cratima are rolul de a scurta cuvântul cu o literă, care dispare în vorbire”.

„Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii”, a scris un altul.

Profesorii vasluieni au corectat lucrările elevilor din județul Vrancea.